Sforaitul (informatii utile)

Ce este sforaitul?

Sforaitul poate fi definit ca o respiratie zgomotoasa cauzata de un flux necorespunzator de aer in timpul somnului. Cand caile respiratorii sunt ingustate sau partial blocate, respiratia face ca tesuturile cailor aeriene superioare sa vibreze, rezultand sunetul asociat sforaitului. Sforaitul este asociat cu obezitatea, sarcina, obstructia nazala si apneea in somn.
Sforaitul ocazional poate fi considerat normal pentru majoritatea persoanelor putand fi cauzat de caracteristici anatomice sau de anumite obiceiuri legate de stilul de viata. Dar, sforaitul puternic si foarte zgomotos poate indica apnee in somn, o afectiune care provoaca intreruperea respiratiei in timpul somnului. Daca sforaitul apare asociat cu episoade de apnee si alte simptome precum oboseala sau iritabilitatea, atunci este indicat un consult medical.

Care sunt cauzele sforaitului?

Principalele si cele mai frecvente cauze ale sforaitului sunt:
 
Apnee obstructiva de somn

Nu toate persoanele care sforaie sufera de apnee obstructiva in somn, insa majoritatea persoanelor care sunt diagnosticate cu aceasta afectiune sforaie. Persoanele cu apnee obstructiva in somn au tendinta de a sforai puternic, cu perioade de pauza pe masura ce respiratia se opreste. Cand respiratia revine, acest lucru poate suna ca un gafait. Apneea obstructive in somn este asociata cu efecte adverse asupra sanatatii, cum ar fi depresia, hipertensiunea arteriala si bolile de inima. Apneea in somn poate compromite calitatea somnului, iar somnolenta excesiva in timpul zilei poate interfera cu activitatile de zi cu zi si poate influenta performanta scolara si de la locul de munca. Tratamentul pentru apnee obstructive in somn include utilizarea dispozitivelor de presiune pozitiva continua asupra cailor respiratorii (CPAP), modificari ale stilului de viata, dispozitive orale dentare si interventii chirurgicale.

Consumul de alcool si administrarea medicamentelor sedative

Consumul de alcool si administrarea medicamentelor sedative pot conduce la sforait din cauza efectului de relaxare asupra musculaturii care sustine tesutul din jurul cailor respiratorii.
 
Fumatul

Fumatul este un alt factor de risc pentru sforait. Nu se stie de ce persoanele care fumeaza sunt mai predispuse la sforait, dar cercetatorii presupun ca acest lucru se poate datora inflamatiei cailor aeriene superioare. S-a demonstrat ca renuntarea la fumat reduce sforaitul, dar imbunatatirea simptomelor sunt observabile in timp. 

Congestie nazala cronica

Nasul infundat in timpul somnului poate conduce la sforait prin reducerea fluxului de aer care circula prin caile respiratorii. Alergiile sau infectiile sunt cele mai frecvente cauze ale congestiei nazale, dar alti factori favorizanti includ un mediu cu aer uscat sau deviatia de sept. Cand aceste conditii persista in timp, congestia nazala poate deveni cronica si poate duce la sforait. Tratamentul pentru sforait din cauza congestiei cronice depinde de cauza, dar poate include utilizarea decongestionantelor nazale sau a steroizilor nazali.

Pozitia de somn

Sforaitul apare mai des atunci cand persoana doarme in decubit dorsal (pe spate). Explicatia ar consta in faptul ca gravitatia influenteaza tesuturile din jurul cailor respiratoria tragandu-le in jos, ceea ce duce la ingustarea cailor respiratorii. Cercetarile asupra persoanelor care sforaie au aratat ca frecventa si intensitatea sforaitului scade la unii pacienti atunci cand acestia dorm intr-o pozitie laterala. Terapie pozitionala incurajeaza evitarea dormitului pe spate. Exista o varietate de abordari ale terapiei pozitionale pentru sforait si tratamentul apneei in somn. Acestea includ alarme de pozitie, camasi de noapte modificate si perne de somn laterale. Datele sugereaza, de asemenea, ca folosirea unei perne speciale concepute pentru a tine capul in lateral poate reduce sforaitul.

Greutatea corporala in exces

Tesutul adipos suplimentar la nivelul gatului poate conduce la o dimensiune mai mica a cailor respiratorii si la o susceptibilitate crescuta de colaps al cailor respiratorii. Scaderea in greutate poate imbunatati sforaitul si simptomele apneei in somn la persoanele cu obezitate.

Imbatranirea

Varsta inaintata este asociata cu o serie de modificari ale somnului, inclusiv aparitia sforaitului. Limba si muschii care inconjoara caile respiratorii pot suferi o scadere a tonusului odata cu varsta. Efectuarea de exercitii pentru gura si gat numite terapie miofunctionala poate reduce sforaitul cauzat de slabiciune musculara. Cercetarile au descoperit ca terapia miofunctionala a redus intensitatea si frecventa sforaitului.

Hipotiroidismul

Hipotiroidismul este o afectiune in care glanda tiroida functioneaza insuficient si nu produce suficienti hormoni tiroidieni. Daca nu este tratat, hipotiroidismul poate conduce la simptome precum umflarea fetei, voce ragusita, vorbire lenta si ritm cardiac lent. De asemenea, poate contribui la sforait. Cercetatorii au efectuat studii de somn la douazeci de pacienti cu hipotiroidism si au descoperit sforaitul ca si manifestare comuna. Tratamentul pentru hipotiroidism presupune administrarea unui medicament care inlocuieste deficitul de hormoni tiroidieni.

Sarcina

Mai ales in ultima luna, cand nivelul ridicat al hormonilor pot provoca congestia mucoasei nazale, poate sa apara sforaitul.

Bolta palatina lunga sau uvula lunga

Daca palatul sau uvula sunt prea lungi, ingusteaza deschiderea dintre nas si gat, ceea ce afecteaza respiratia si poate conduce la sforait.

Privarea de somn
Muschii gatului s-ar putea relaxa excesiv in timpul somnului, dupa o perioada lunga de privare de somn.

Cum poate fi diagnosticat sforaitul?

In vederea stabilirii diagnosticului, medicul poate efectua o examinare fizica a nasului, a gurii si a gatului. De asemenea, medicul poate efectua o anamneza in cadrul careia poate solicita informatii in legatura cu istoricul medical al pacientului si cu simptomele aparute. Medicul poate recomanda si alte investigatii pentru a stabili cu certitudine cauza sforaitului:

Polisomnografie (studiu de somn)

Daca medicul suspecteaza o tulburare de somn (cum ar fi apneea obstructiva in somn), acesta poate recomanda o polisomnografie. Este posibil ca aceasta sa poata fi efectuata la domiciliu sau sa necesite internarea intr-un centru specializat.
O polisomnografie evalueaza:
- activitatea undelor cerebrale
- tipare de respiratie, inclusiv perioadele in care respiratia se opreste
- ritmul cardiac si nivelul de oxigen
- miscarile din timpul somnului, cum ar fi miscari ale bratelor sau ale picioarelor, intoarcerea corpului
- cicluri de somn si sforaitul

Teste imagistice

O radiografie, un RMN sau o scanare CT poate identifica probleme la nivelul cailor respiratorii. Aceste teste ofera imagini detaliate ale structurilor si organelor si pot evidentia defecte anatomice sau diferite formatiuni ce pot conduce la sforait.

Care este tratamentul sforaitului?

Tratamente nechirurgicale pentru sforait

Remediile nechirurgicale pentru sforait se concentreaza pe imbunatatirea posturii in somn sau pe mentinerea cailor respiratorii deschise. Aceste tratamente pot include:
- Schimbari ale stilului de viata: schimbarea pozitiei de somn, evitarea bauturilor care contin alcool si mentinerea unei greutati corporale normale
- Medicamente: medicamentele pentru raceala precum decongestionantele si pentru alergii pot ameliora congestia nazala 
- Benzi nazale (benzi flexibile care se lipesc pe exteriorul nasului) pot ajuta la mentinerea cailor nazale deschise
- Aparate orale. Purtarea unui aparat oral in timpul somnului poate mentine maxilarul in pozitia corecta, astfel incat aerul sa poata circula normal. 
- CPAP (aparatul de presiune pozitiva continua asupra cailor respiratorii). Daca pacientul a fost diagnosticat cu apnee in somn, medicul poate recomanda utilizarea CPAP. Acest dispozitiv consta intr-o suflanta care furnizeaza o cantitate mica de aer sub presiune printr-o masca care se potriveste peste nas pentru a mentine caile respiratorii deschise in timpul somnului. Noile modele de dispozitive CPAP sunt mai mici, mai silentioase si mai confortabile.

Tratamente chirurgicale pentru sforait

Medicii pot efectua interventii chirurgicale pentru a trata sforaitul sever. Scopul interventiei chirurgicale este de a micsora sau indeparta excesul de tesut sau de a corecta o problema structurala (cum ar fi un sept deviat). Tratamentele chirurgicale pot include:
- Uvulopalatoplastie asistata cu laser (LAUP). LAUP reduce tesutul din palatul moale si imbunatateste fluxul de aer.
- Terapia de ablatie. Denumita si somnoplastie, aceasta tehnica foloseste energia de radiofrecventa pentru a micsora excesul de tesut din palatul moale si din limba.
- Septoplastie. Cand cauza sforaitului este un sept deviat, medicul poate recomanda septoplastia. O septoplastie imbunatateste fluxul de aer prin nas prin remodelarea cartilajului si a osului.
- Amigdalectomie sau adenoidectomie. Chirurgul indeparteaza excesul de tesut din partea din spate a gatului (amigdalectomie) sau din spatele nasului (adenoidectomie) pentru a elibera traseul fluxului de aer prin caile respiratorii.

Bibliografie:

Snoring, Mayo Clinic official website
Snoring, Cleveland Clinic official website
Snoring, WebMD official website
Snoring, Yale Medicine official website
Why do people snore?, Sleep Foundation official website

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona